Egiptul antic merita vizitat!
Blogul a fost conceput pentru viitorii vizitatori ai Egiptului!

Textele teologice si mitologice ale egiptului

Conform specialiştilor, creaţiile literare egiptene în proză se împart, după tematica lor, în :
– texte magice
– texte teologice
– texte mitologice
– texte autobiografice
– texte sapienţiale
– texte social – politice
– texte istorice
– basme şi povestiri fantastice.

În cadrul textelor teologice se găsesc aşa-zisele „Clauze ale lumii de dincolo”. De ele avea nevoie orice om decedat care urma să pătrundă în lumea de apoi şi să ajungă în regatul nemuririi. Cea mai mare parte a acestor scrieri, spre deosebire de alte texte egiptene, sunt pline de ilustraţii care ne înfăţişează nu numai drumurile, căile, râurile într-un soi de hartă geografică a lumii de apoi, dar şi feluritele fiinţe pe care cel răposat le va întâlni ori porţile prin care vatrece.

Aceste ilustraţii întregesc textele care devin aproape inutile faţă de plasticitatea chipurilor reproduse. Este de remarcat că „Textele piramidelor” nu sunt însoţite niciodată de ilustraţii, „Textele sarcofagelor” au rareori desene, iar „Cartea morţilor” numai câteva viniete. În anumite „Călăuze ale lumii de dincolo” se găsesc deseori pasaje în scrierea numită de egiptologi „enigmatică” deoarece nu a putut fi descifrată nici până acum.

Într-un desen similar unei hărţi, „Cartea celor două căi a răposatului” prezintă cele două drumuri destul de întortocheate şi cu numeroase răscruci, întretăiate de râuri locuite de demoni şi străbătute de bărci. Nu lipsesc, fireşte, descântecele ce trebuie pronunţate de cel decedat spre a înlătura fiecare pisică. Textul acestei cărţi este desenat şi scris uneori pe podeaua coşciugului pentru ca decedatul, ridicat în picioare, să aibă harta şi instrucţiunile în faţa sa.

Din aceeaşi categorie a „călăuzelor în lumea de dincolo” fac parte „Cartea lui Amduat (a lumii de dincolo)”, „Cartea Porţilor (a porţilor prin care răposatul trebuie să treacă în lumea de apoi)” şi „Cartea peşterilor (a cavernelor întâlnite pe parcurs)” apoi „Cartea pentru străbaterea în veşnicie” care condensează într-o epocă târzie toate călăuzele menţionate mai sus.

Paralel cu această literatură teologică, ne-au rămas şi scrieri dogmatice ca de exemplu „Inscripţia regelui Şabaka” din Dinastia a XXV-a etiopiană, care reproduce un text mult mai vechi referitor la puterea şi minunile săvârşite de zeul Ptah.

Textele mitologice egiptene sunt şi acestea în număr destul de mare. Alături de fragmentele şi citatele din mituri, întâlnim relatări ample asupra fiecărui mit. Miturile cu privire la zeii egipteni ne sunt înfăţişate în chip amănunţit în scrierile diverşilor autori greci din epoca elenistică, dar mai ales în scrierea lui Plutarh – „De Iside et Osiride” adică „Despre Isis şi Osiris”. Cartea orientalistului sovietic M.E.matie – „Miturile Egiptului Antic” cuprinde cea mai mare parte a miturilor despre facerea lumii şi despre nimicirea oamenilor, despre Osiris, Isis şi Horus, ca şi despre disputa dintre Seth şi Horus.

Desigur, gândirea mitică încearcă să găsească în spatele lucrurilor perceptibile explicaţiile primitive legate de faptele şi de viaţa zeilor, semizeilor, demonilor etc, entităţi care rezolvă prin intervenţiile lor orice contradicţii logice. Faptul că gândirea prefilosofică apare în Egiptul Antic se explică prin marea extindere a gândirii mitice care capătă amploare datorită interpretării alegorice a miturilor.

niciun răspuns to “Textele teologice si mitologice ale egiptului”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: